Alegerile Parlamentare din 9 decembrie 2012

vote ard dec 2012
vote ard dec 2012

La alegerile parlamentare din 9 decembrie, românii din diaspora sunt chemaţi să voteze în patru colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi în două colegii pentru Senat. Canada face parte din Colegiul Uninominal 3 la Cameră si Colegiul Uninominal 2 la Senat.

Cu ce documente pot vota cetăţenii români din Canada?

La alegerile parlamentare din 9 decembrie, cetăţenii români aflaţi în străinătate vor putea vota în cadrul secţiilor de votare din străinătate doar dacă au domiciliul sau reşedinţa în statul gazdă, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Bucureşti.

Astfel, românii se vor putea prezenta la urne cu act de identitate românesc valabil – paşaportul simplu sau carte de identitate, însoţit de un document canadian care să dovedească reşedinţa.

Cetăţenii români care, în ziua alegerilor, se vor afla în Canada în scop turistic sau de afaceri, nu vor putea vota. Nu se va putea vota pe baza actelor temporare de identitate, ceea ce înseamnă că nu se va putea vota pe baza titlului de călătorie.

Pentru a-şi putea exercita dreptul la vot, cetăţenii români trebuie să deţină acte de identitate valabile. Cei care au actele expirate sau pierdute şi vor să voteze trebuie să obţină documente permanente de identitate.

MAE ne pune la dispozitie un Ghid al alegatorului din strainatate

Candidaţii pentru Senatul Romaniei,  înscrişi pe lista Colegiului Uninominal 2:

1. ROVENTA EUGEN IONEL  – ALIANŢA ROMÂNIA DREAPTĂ
2. ANGHEL ADRIAN  – UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ
3. KOVACS PETER  – UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA
4. SÎNGEORZAN DOREL – PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN
5. ILIOI DORU LIVIU – PARTIDUL POPORULUI – DAN DIACONESCU
6. ILICA CAROLINA FLOARE – PARTIDUL ROMÂNIA MARE

Candidaţii pentru Camera Deputaţilor,  înscrişi pe lista Colegiului Uninominal 3:

  1. LUBANOVICI MIRCEA – ALIANŢA ROMÂNIA DREAPTĂ
  2. TĂNASE IONELA – UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ
  3. ABRAHAM ZOLTÁN ROBERT – UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA
  4. SÎNGEORZAN GEORGE – PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN
  5. HRISTESCU GEORGE CELESTINO – PARTIDUL POPORULUI – DAN DIACONESCU
  6. PIRĂU SAMOILĂ – PARTIDUL NAŢIONAL DEMOCRAT CREŞTIN
  7. GUŢU NICOLAE – PARTIDUL ROMÂNIA MARE
  8. MIRCOVICI NICULAE – UNIUNEA BULGARĂ DIN BANAT – ROMÂNIA
  9. LONGHER GHERVAZEN – UNIUNEA POLONEZILOR DIN ROMÂNIA
  10. PĂUN NICOLAE – ASOCIAŢIA PARTIDA ROMILOR „PRO-EUROPA”
  11. GHERA GIURECI SLOBODAN – UNIUNEA CROAŢILOR DIN ROMÂNIA
  12. GANŢ OVIDIU VICTOR – FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA
  13. VAINER AUREL – FEDERAŢIA COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA
  14. FIRCZAK GHEORGHE – UNIUNEA CULTURALĂ A RUTENILOR DIN ROMÂNIA
  15. IBRAM IUSEIN – UNIUNEA DEMOCRATĂ TURCĂ DIN ROMÂNIA
  16. STANCU IONEL – ASOCIAŢIA MACEDONENILOR DIN ROMÂNIA
  17. MAROCICO ION – UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA
  18. AMET VAROL – UNIUNEA DEMOCRATĂ A TĂTARILOR TURCO-MUSULMANI DIN ROMÂNIA
  19. MERKA ADRIAN MIROSLAV – UNIUNEA DEMOCRATICĂ A SLOVACILOR ŞI CEHILOR DIN ROMÂNIA
  20. PAMBUCCIAN VARUJAN – UNIUNEA ARMENILOR DIN ROMÂNIA
  21. GVOZDENOVICI SLAVOMIR – UNIUNEA SÂRBILOR DIN ROMÂNIA
  22. GROSARU MIRCEA – ASOCIAŢIA ITALIENILOR DIN ROMÂNIA – RO.AS.IT.
  23. MANOLESCU OANA – ASOCIAŢIA LIGA ALBANEZILOR DIN ROMÂNIA
  24. IGNAT MIRON – COMUNITATEA RUŞILOR LIPOVENI DIN ROMÂNIA
  25. ZISOPOL DRAGOŞ GABRIEL – UNIUNEA ELENĂ DIN ROMÂNIA

Alianţa România Dreaptă a propus la Senat un canadian de origine română din Ottawa

Profesorul EUGEN ROVENTA a fost nominalizat de ARD pe lista candidaţilor pentru Senat în Colegiul Uninominal 2 din care face parte şi Canada. 75% dintre candidaţii ARD nu au mai fost parlamentari, iar profesorul Roventa este unul dintre ei. Vă invităm să urmăriţi mai jos mesajul si interviul cu candidatul canadian, realizate de curand aici in Ottawa. Sperăm să strângă cât mai multe voturi din cele două Americi, din Australia, Noua Zeelandă, Africa, şi Asia şi să ne reprezinte cu demnitate in Parlamentul Romaniei.

Mult succes domnule Profesor!

Rigoare matematica imbujorata de pasiunea politica

-Interviu cu domnul profesor universitar Eugen Roventa-

1.      Domnule profesor, in societatea canadiana sunteti cunoscut, mai ales in zona Toronto, pentru activitatea profesionala si comunitara pe care ati depus-o. Care au fost inceputurile ?

Am sosit in Canada in 1985, venind de la Universitatea din Oran, Algeria, unde am predat timp de 3 ani . Inainte am predat matematici aplicate si informatica  la Politehica din Timisoara si la Arad, la subingineri. Dupa un an petrecut la Montreal, am predat la Universitatea din Quebec la Hull, dupa care am fost acceptat si titularizat la Universitatea York din Toronto, unde am predat si in franceza si in engleza si am facut cercetare pana in 2008 deci,  22 de ani. Am scris aici singur sau in colaborare, 4 carti (2 in franceza si 2 in engleza), pe langa cele 3 carti scrise in romaneste si publicate la Timisoara. In 2008 am fost ales rector al Universitatii A. Vlaicu din Arad.

2.      Dati-ne trei caracteristici ale invatamantului de acasa si trei ale celui din Canada. Ce va place la scoala romaneasca si ce va place la cea canadiana?

Invatamantul din Romania, care are o traditie indelungata, a ramas totusi  prea teoretic, mergand aproape intr-o singura directie: de comunicare a cunostintelor de la profesor la student. Invatamantul din Canada este aplicativ, interactiv si  foloseste tehnologii noi de predare si implicare a studentilor. La scoala romaneasca imi place inteligenta studentilor si faptul ca formeaza, partial, o gandire structurata si logica. La cea canadiana,  studentii se straduiesc sa-si formeze   abilitati care sa-i faca sa gaseasca rapid un job si sa performeze la acel loc de munca. Majoritatea studentilor romani doresc doar o diploma pe perete, nedublata de abilitati practice. Studentii canadieni doresc sa  dovedeasca competenta intr-un loc de munca, pentru a-l pastra.

3.      Sunteti membru al Asociatiei Profesorilor Universitari de Origine Romana din Canada. Dati-ne cateva repere ale acestei asociatii prea putin cunoscute in Romania, dar extrem de importante si selecte pentru imaginea noastra ca romani in Canada.

Sunt presedintele fondator al ACRUPO (Association of Canadian-Romanian University Professors in Ontario) care s-a infintat in 2003. ACRUPO s-a dorit un liant intre invatamantul superior romanesc si cel canadian. Sub aceasta umbrela academica s-au initiat 6 editii ale Scolilor de Vara Canadiano-Romane de la Oradea-Stana de Vale si de la Arad-Moneasa. Am reusit sa infratim Univeristatea York cu Universitatea de Vest din Timisoara si sa-incheiem acorduri cu Universitatea V. Goldis din Arad. La Universitatea York am organizar conferinte si mese rotunde la care au participat membrii ai corpului diplomatic si parlamentari din tara , la care pot adauga si publicarea de  articole si carti cu colegii din tara. Colegii mei canadieni, ca de exemplu profesorii Ian Gentles si Ian Martin care au participat la scolile de vara mai sus-mentionate, au devenit ambasadori culturali straluciti si credibili al Romaniei in Canada.

4.      Ati fost sufletul unei importante conferinte sustinute la Univeritatea York, legata de aderarea Romaniei la NATO. Care au fost culisele unei astfel de intreprinderi si, mai ales, rezultatele ei?

Aceasta conferinta a fost rezultatul colaborarii fructuoase intre Ambasada Romaniei de la Ottawa si ACRUPO. Ambasadorul P. Maior a conferentiat la Universitatea York in perioada cand se facea lobby pentru intrarea Romaniei in NATO. Au participat membrii  corpului diplomatic cat si reprezentanti ai cercurilor academice si ai comunitatii romanesti din Canada. Sunt bucuros ca rasunetul conferintei a ajutat un pic la lobby-ul de acceptare a Romaniei la NATO. Cu acest prilej, am acceptat o medalie jubiliara. De asemenea, tot la Universitatea York, am organizat o masa rotunda intitulata « Marea Neagra, o zona de securitate » la care au participat consulii generali ai tarilor riverane, actiune care s-a bucurat de un dublu succes : diplomatic si academic. De ce un subiect legat de Marea Neagra? Fiindca globalizarea face ca atunci cand apesi cu un deget in Marea Neagra sa rasara un alt deget in Lacul Ontario.

5.      De putina vreme v-ati mutat la Ottawa, unde colaborati la Universitatea Carleton. Care sunt sansele ca sa apara un lectorat de Limba si Literatura Romana sau /si unul legat de civilizatia romaneasca in capitala Canadei? Din nefericire, desi exista doua Centre de Studii Est –Europene, astfel de lectorate sunt absente si, implicit, lipsesc si informatiile corecte despre Romania.

Un lectorat de Limba si Literatura Romana functioneaza acum la Facultatea Glendon de la York University. Lobby-ul facut in ultimii ani poate a ajutat un pic la deschiderea acestui lectorat, care a inceput cu un curs propus de ACRUPO. Intentionez sa sugerez  acest lucru si la Universitatea Carleton. Ramane sa facem un sondaj de opinie in comunitatea romaneasca din Ottawa-Gatineau si sa aducem argumente numerice pentru deschiderea acestui lectorat. De asemenea, am initiat discutii cu directoarea Centrului de Studii Est-Europene de la Universitatea Carleton pentru initierea unui ciclu de conferinte, la care  invitatii vor fi personalitati politice, diplomatice si academice din Romania. Déjà, in principiu, invitatia a fost acceptata de europarlamentrul Cristian Preda, precum si de presedintele Fortei Civice, Mihai Razvan Ungureanu.

6.      Pasiunea dvs. pentru politica este surprinzatoare pentru multi, asa ca am dori sa ne dezvaluiti de unde vine acest foc?

Focul meu interior pentru politica vine din convingerea mea profunda ca diaspora poate si trebuie sa reprezinte o forta noua, o mentalitate noua, un nou mod de a face politica in Romania. Trebuie sa exportam perseverenta si consecventa din occident, sa « exportam » mentalitatea si standardele de aici. Suntem aproximativ 3 milioane de romani in diaspora. O forta impresionanta. Sa influentam progresul tarii noastre. De altfel, am fost propus cu ani in urma, de un grup de colegi romani si canadieni, drept consul onorific al Romaniei in Canada. Ca urmare, focul meu nu este la inceput, nu este doar o scanteie, ci a existat de ani de zile, doar ca acum a devenit o flacara mai mare. Si sper ca, daca voi fi ales si voi avea sustinerea romanilor din aceasta circumscriptie electorala imensa si greu de strabatut (ea cuprinde America de Nord, de Sud, Ausralia, Noua Zeelanda, Africa si Orientul Mijlociu) ca va deveni o valvataie. Valvataie spre progres, spre legaturi mai intense cu patria mama si influente pozitive pentru cei de acasa. In cazul in care voi fi ales, proiectele pe care ma angajez sa le susțin cu fermitate și hotarire includ:  votul electronic și votul prin corespondență, lobby în vederea eliminării vizei pentru Canada pentru cetatenii romani, cat si obtinerea programului Visa Waiver pentru România din partea administrației americane. In plus,o reprezentare corecta si echitabila in Parlament a cetatenilor romani din diaspora, modernizarea serviciilor consulare si diplomatice si prin angajarea personalului auxiliar, prin concurs, din randul romanilor care locuiesc in orașele unde sunt ambasadele și consulatele României, recunoasterea permiselor de conducere din Romania in statele care nu le recunosc  incă,  facilitarea echivalării diplomelor de studii universitare sau de meserii, redobândirea de catre cetatenii romani a proprietatilor confiscate de regimul comunist, precum si redobandirea cetateniei romane de catre toți aceia care și-au pierdut cetatenia din motive neimputabile lor.

7.      Orice  « aruncare in valuri » de acest fel impune si o sustinere solida din partea familiei.

Sotia mea Adriana si cei doi baieti ai mei, cu toate ca se tin departe de politica si sunt persoane foarte private (retrase), ma sprijina intens. De altfel, fara suportul lor nu as fi putut intra in aceasta arena, dovedita a fi  mai subtila decat am crezut si cu mult mai multe meandre necunoscute mie. Eu sunt nou in politica si visez o altfel de abordare a ei. Ramane la latitudinea alegatorilor ca visul meu sa se implineasca sau nu.

8.      Chiar daca ne aflam la atatia km departe de Romania, gandul ne este tot la tara  in care ne-am nascut si ne-am format. Care sunt obarsiile numelui (si familiei) Roventa, un nume cu o muzicalitate atat de pronuntata?

Strabunicul meu a emigrat din Italia in jurul anilor 1900. Exista o mica localitate intre Milano si Lacul Como numita Rovenza, de unde se pare ca a venit. Inaintasii mei s-au stabilit in Gorj, Tismana si am mai multe rude in regiune, precum si la Bucuresti si Mangalia. Ei mi-au conferit entuziasmul specific italian si oltenesc.  Un inaintas al meu, de care sunt foarte mandru, preotul Haralambie Roventa, a scris carti bisericesti de renume, dupa care se preda teologie in 1946 la Bucuresti. Prin contrast, mama mea, care era jumatate moata (nascuta la Brad), jumatate nemtoaica, mi-a transmis rigurozitatea, perseverenta si dragostea de carte.

9.      Daca ar fi sa dispuneti de o bagheta magica si sa dati un dar celor de acasa, care ar fi acela?

Un invatamant modern si performant, fiindca educatia este una dintre cheile esentiale ale progresului in tara noastra. Si toti dorim din toata inima ca Romania sa se alinieze deplin tarilor avansate si prospere.

ASA SA NE AJUTE DUMNEZEU

Cristina Balaj Mihai

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s